marți, octombrie 01, 2013

Degetele astea nu mai ştiu să aline...
Împreunate ca pentru ruga de seară,
Tremuratoare, le indrept către tine.
Am obosit, nu mai vreau să mă doară!

Nu te pot cuprinde, cu două mâini reci...
Pot insa creşte chiar din degete vise,
Răsfirate pân'la cer, ca nori singurateci...
Rădăcini ce pământul cu cerul unise…

Nu te pot cuprinde cu două maini calde...
Dar pot alina singuratatea unui gând pur,
A aceluiaşi gând, ce sub privirile-ti blânde
Lângă tâmpla ta, mă ascundea singur…

Mă-ntunecă aşteptarea -pasăre rănită-
De arma tăcerii tale, crunt, drept  in chip
Mă topeşte dorul, îmi este viata cernită,
Se scurg clipe în vânt, ca un fir de nisip…

Sunt fericit când mă luminează ochii tăi …
Biată jucărie, în mâinile tale dragi, zeiţă -
Mă simt fluviu de lavă, curgând către văi
Şi şoaptă târzie, la margine de poieniţă...

Îţi sorb adierea, Femeie-Primăvară-Poem,
Eu temerar îngenunchiat, ajuns dîntr-un vis
De pe acoperişul lumii, direct in blestem,
Pustie şi-amară mi-e viaţa fără tine… abis.

Fii bună şi aşează, lespedea unei amintiri.
Pe altarul tău, iubito, ce s-a cuibărit în mine
Mi-e dor să te aud, sunt sătul de-amăgiri,
Ce-mi fac, din suflet si inima, intinse ruine…

Jur-împrejurul nostru pădurile-uriaşe,
Ascund adânc în ele viaţa aspră în clocot -
Intrate-n amintire, ca templele incaşe,
Inimile noastre vestesc cu-acelaşi ropot.

…În templul tău, iubito, noi sprijinim înaltul,
Dă-mi inima ta, s-o port la gât, lângă un Christ,
(Căci axa lui noi suntem, topiţi unul în altu)
De-argint sfinţit, de-un bun calugar sufletist,

Şi buzele să le pun în buzunarul de la piept
Lângă batista de mătase… iar sufletul blând,
Ca un curcubeu răsărit, prea mândru concept,
Am să-l port, din zori până-n seară, in gând

Când voi ieşi să mă plimb cu Luceferii.
Şi să plutesc, singuratic, printre stele …
Voi veghea cu dragoste, trimiţând îngerii
Să-ţi şoptească la ureche, cuvintele mele:

-“Eu mult te-am mai iubit şi te iubesc,
Deşi îmi este soarta crudă şi amară,
De dorul tău , încet, eu mă sfârşesc…
Înduplecă-te şi vorbeşte-mi iară …

Că nu e om să nu greşească-n viată
Ori tu, ori eu, sau oricine poartă vina…
Ajunge pedeapsa, tăcerii de gheaţă,
Alungă-mi întunericul, redă-mi lumina..
 

http://www.youtube.com/watch?v=RSjadgGzNfY&feature=share&list=PLAB3134DE6965A966

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu